Dupa ani si ani de asteptare, NASA se intoarce pe Luna. Nu cu echipaj uman (inca) ci cu doua sonde lansate impreuna pe 18 iunie a.c.

Sondele lansate se numesc Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) si Lunar CRater Observation and Sensing Satellite (LCROSS) iar obiectivele lor sunt diferite.

LRO va ramane pe orbita in jurul Lunii mai mult de un an si va face observatii de la o altitudine de 50 km, altitudine foarte joasa.

Scopul misiunii este observarea detaliata a suprafetei satelitului nostru si a conditiilor de la suprafată. Prin observatiile făcute de LRO se vor putea planifica mai bine viitoarele misiuni cu echipaj uman ce vor pleca spre Lună prin 2015.

Sonda Lunar Reconnaissance Orbiter la Lună. Credit: NASA

Sapte instrumente vor studia diferite aspecte ale Lunii. Chiar daca poartă nume ciudate, instrumentele de la bordul sondei vor observa majoritatea fenomenelor de pe Luna ce au legatura cu viata la suprafata. CRaTER va măsura cantitatea radiatiilor de la suprafata Lunii precum si modul in care acestea interactioneaza cu o pelicula de plastic asemanatoare cu tesutul uman. LROC va lua imagini in mai multe lungimi de unda, LOLA va studia topografia Lunii, iar LAMP va observa regiunile vesnic in intuneric de la polii satelitului nostru. Un alt instrument, numit Diviner, va masura temperatura la suprafata Lunii. LEND este un detector de neutroni care are scopul de a detecta locurile din subsolul selenar unde se afla hidrogen. Mini-RF este un mini radar ce va sonda craterele pentru gasirea apei. Un instrument similar se gaseste si pe sonda lunara Chandrayaan-1.

Sonda lansata in acelasi timp cu LRO, numita LCROSS are o alta misiune: sa studieze ce se va intampla in urma unui impact al unui obiect masiv cu Luna. Cum va face acest lucru? Simplu. Atasat de  sondă este un impactor, un obiect masiv ce, la momentul potrivit, va fi directionat spre craterele unde se crede ca ar putea exista apa. In urma impactului cu Luna, se vor degaja în spatiu cantitati de material de la suprafata si din subsolul lunar. Instrumentele specializate, aflate la bordul lui LCROSS vor studia elementele chimice si abundenta lor, astfel aflandu-se daca pe Lună există apa.

Misiunea este foarte spectaculoasa pentru ca LCROSS va trece efectiv prin unda de soc formata in urma impactului. Un al doilea impact se va produce cand chiar sonda se va prabusi pe Lună. Primul impact va avea loc candva in luna octombrie a.c.

Sonda LCROSS observând locul unde s-a produs impactul etajului Centaur cu Luna. Se estimează că se vor escava peste 220 de tone de material printre care se speră să fie și apă. Credit: NASA/Roger Arno

Drumul spre Luna al acestor doua sonde a durat numai 4 zile, devenind sateliti ai sai pe 23 iunie. Atunci, o racheta de franare a schimbat traiectoria sondei LRO intrand astfel pe orbita polară dorita. Alte patru arderi pentru incetinire sunt necesare pana cand se va atinge orbita de pe care se vor face observatiile.

LCROSS a ramas atasata de etajul Centaur, ce este folosit la propulsie. Gravitatia Lunii va prinde aceste doua obiecte pe o orbita destul de mare, cu o perioada de 37 de zile. Dupa patru orbite, in jurul datei de 9 octombrie, etajul Centaur va fi directionat spre craterul Cabeus aflat la polul sud al Lunii.

Momentul impactului va putea fi observat si de catre astronomii amatori. Mai multe detalii se vor afla in luna octombrie.