In noptile din aceasta saptamana se pot observa toate planetele vizibile cu ochiul liber.

Mercur se vede seara pe cer, in directia vest (cititi articolul special), imediat dupa ce apune Soarele. Nu departe de Mercur se afla planeta cu inele, Saturn. Inelele lui Saturn se vad din ce in ce mai subtiri pentru ca in septembrie le vom vedea de pe muchie. Mercur si Saturn se afla in constelatia Leo, prima in partea de vest a constelatiei, in dreptul stelei Regulus, iar a doua la granita de est a Leului, sub steaua Denebola. Pe masura ce vor trece zilele verti vedea cum Mercur va ajunge sub Saturn.

In seara de 5 august, cei ce au instrumente astronomice pot vedea in dreapta planetei Saturn, patru sateliti aliniati: Thetys, Dione, Rhea si Titan, cei mai stralucitori sateliti ai planetei. Pe  8 august doi dintre ei, Rhea si Thetys se vor situa in stanga inelului si vor fi foarte apropiati unul de altul.

O alta planeta vizibila este Jupiter. Se afla in constelatia Capricornus si rasare seara, fiind vizibil toata noaptea pe cer, inspre sud. Sub Jupiter se poate vedea o stea: se numeste Deneb Algiedi sau delta Capricorni. Prin instrumentele astronomice se pot vedea cei patru sateliti ai planetei: in seara de 4 spre 5 august satelitii se vor situa in stanga planetei. Pe 8 august (8-9 august) vom vedea doi sateliti in stanga (Europa si Callisto) si doi in dreapta (Io si Ganimede). Pe 5 august, intre ora 22 si 24, un fenomen mai deosebit va avea loc: prin instrumentele astronomie vom putea vedea umbra satelitului Io cum va strabate discul planetei.

Dimineata, dupa ora 2, rasare planeta Marte, iar dupa numai o ora, planeta Venus. Aceste doua planete sunt stralucitoare si pot fi identificate usor. Marte se afla in Taurus, putin la est de steaua Aldebaran, cea mai stralucitoare din constelatie. Putem vedea cum Marte se misca printre stele foarte usor: intre 3 si 4 august se vedea cum steaua Aldebaran, Marte si steaua Elnath se afla aproape pe o linie. Ele vor fi aliniate pe 5 august, dar pe 6 linia va fi rupta de Marte care se va deplasa inspre sud-est.

Venus se afla la picioarele Gemenilor. Se va deplasa incet trecand pe sub stelele Propus (eta Geminorum) pe 4 august si mu Geminorum pe 6 august.

In primele zile ale saptamanii vom putea observa Luna pe cerul de seara, imediat cum se intuneca, inspre sud, sud-est. Se va afla in Sagittarius pe 3 august si  in Capricornus pe 4, 5 si 6 august. Pe 6 august vom avea Luna Plina cand aceasta se va situat exact deasupra planetei Jupiter. Va trece prin  Aquarius pe 7 si 8 august, iar pe 9 se va afla in Pisces, nu departe de planeta Uranus. Pe 10 august, seara, inspre est, vom observa Luna si deasupra ei, o parte din constelatia Pegasus, sub forma de patrat.

Constelatii vizibile

Cea mai mare galaxie vizibila  pe cer este chiar Galaxia noastra. Ne aflam in interiorul ei, dar o putem observa din interior ca o banda albicioasa ce strabate intreg cerul numita Calea Lactee. Lunile cele mai bune pentru observarea Caii Lactee sunt august, septembrie si octombrie.

Calea Lactee se poate vedea din afara oraselor mari, pentru ca lumina de pe strazi face ca cerul sa aiba o nuanta gri. Cum si Calea Lactee este gri, rezulta ca numai din afara oraselor se poate vedea.

In luna august, Calea Lactee se poate vedea toata noaptea, dinspre nord-nord est, inspre zenit (deasupra capului), inspre sud  unde apare cea mai stralucitoare si mare ca latime.

Chiar daca de unde observati nu puteti vedea Calea Lactee, sau nu se vede la fel de bine ca de la munte, tot puteti invata constelatiile pe unde trece.  Incepand dinspre nord-nord est, puteti observa constelatia Cassiopeia care are o forma de W. Priviti in jurul orei 22 putin deasupra orizontului. Cassiopeia se afla intr-o regiune mai ingusta a Caii Lactee. Priviti acum deasupra capului, unde veti vedea o stea stralucitoare, numita Vega. Se afla in constelatia Lyra si Calea Lactee merge dinspre Cassiopeia inspre Vega. In stanga jos fata de Vega, se mai afla o stea stralucitoare: Deneb din constelatia Cygnus. Deneb se afla chiar in centru Caii Lactee vizibila acum. La dreapta jos de Vega se afla o alta stea: Altair din Aquila, situata la marginea Caii Lactee. Aceste trei stele formeaza Triunghiul de Vara.

Mergand spre sud, Calea Lactee devine mai lata si mai stralucitoare. Ne aflam in constelatia Sagittarius, unde se afla si centrul galaxiei noastre. Sagittarius este foarte bogata in stele slabe ca stralucire. Indeptati un binoclu inspre zona aceea si veti vedea mii, zeci de mii de stele slabe.