Situata la o departare de 55 milioane ani lumina de Soare , Messier 87 este o galaxie eliptica, nu cu mult mare decat Galaxia noastra. Contine totusi mai multe stele pentru ca are forma sferica. Pare o galaxie normala, banala chiar, dar nu este asa. In centrul sau se afla o gaura neagra supermasiva, cu o masa de 7 miliarde de sori, iar de undeva din vecinatatea gaurii negre, este emis, cu o viteza  foarte mare,  un jet de gaz foarte fierbinte.

Galaxia eliptica M87. La marginea ei se observa zeci de stele cu aspect difuz. Acestea sunt roiuri globulare. Foto: NOAO/AURA/NSF

M87 este cea mai masiva galaxie din roiul din Virgo. Intr-un roi de galaxii, departarea dintre acestea este destul de mica si galaxiile mari le „inghit” pe cele mici. Procesul se numeste „canibalism galactic” si are si urmari: galaxiile mari devin din ce in ce mai masive pe masura ce inglobeaza stele de la altele.

O dovada ca M87 a inghitit alte galaxii este numarul mare de roiuri globulare existente la periferia acesteia, peste 15.000, pe cand Galaxia noastra contine numai 200 de asemenea obiecte cosmice. De-a lungul timpului multe galaxii s-au ciocnit cu M87 si roiurile globulare ale lor au ramas prinse de gravitatia acesteia.

In nucleul galaxiei se intalneste o gaura neagra super-masiva, care cu timpul a crescut in dimensiuni. Centrul galaxiei este un loc de o violenta cosmica rara pentru ca gaura neagra, de 7 miliarde de ori mai masiva decat Soarele, atrage cantitati importante de gaz. Acesta cade pe gaura neagra pe o traiectorie spirala, formand un disc in jurul gaurii negre. In timp ce se roteste in jurul acesteia, gazul este incalzit pana la cateva milioane de grade, emitand raze-X.  O parte din gaz este aruncat inapoi in galaxie, pentru ca se apropie razant de granita dintre gaura neagra si zona de unde, daca prinzi o viteza foarte mare, poti scapa de gravitatia ei. Din cauza vitezei foarte mari, aproape 99% din viteza luminii, jetul de gaz se intinde pe o distanta de 6000 de ani lumina.

Jetul de gaz ultra-fierbinte ce este emis din centrul galaxiei. Gazul se deplaseaza cu o viteza de 99% din viteza luminii si se intinde pe o lungime de 6000 de ani lumina. Foto: NASA, Hubble Heritage Team

Poate fi detectat si prin telescoape mai mici, dar nu vizual ci pe imagini cu expunere mai lunga.

Recent, dupa aproape 10 ani de observatii, s-a descoperit ca luminozitatea jetului variaza, un lucru la care nu se astepta nimeni. In 2005, acesta a devenit mai stralucitor decat galaxia insasi, dar in ultraviolet nu in domeniul vizibil.

Astronomii se intreaba acum daca s-a intamplat ceva cu galaxia insasi si nu cu jetul. In cazul in care jetul ar suferi modificari, o explicatie ar fi data de ciocnirea gazului din jet cu nori de praf.

In imagine se vede centrul galaxiei (staga), locul de unde izvoraste jetul (mijloc) si o parte mai densa a lui (dreapta). Se vede cum stralucirea jetului (in ultraviolet) se modifica cu timpul, in 2005 devenind mai stralucitor decat centrul galaxiei. Foto: NASA, ESA, and J. Madrid (McMaster University)

Dupa ce calatoreste 6000 de ani lumina, gazul se raceste si se imprastie in galaxie. Se formeaza doua bule de gaz enorme ca dimensiuni, de 200.000 de ani lumina in diametru.

M87 se gaseste in constelatia Virgo si poate fi observata iarna, primavara si vara, prin lunete de la 70 mm in diametru in sus, din locurile fara lumini artificiale.