Saptamana aceasta se va produce o eclipsa inelara de Soare, vizibila ca partiala din tara noastra. Marte devine din ce in ce mai mare, iar Saturn rasare din ce in ce mai devreme.

In ziua de 15 ianuarie, daca va aflati in Africa centrala, Oceanul Indian sau estul Asiei, veti putea vedea o eclipsa inelara de Soare. Discul Lunii nu va fi destul de mare incat sa acopere discul Soarelui in totalitate, lasand un inel galben pe margine.

Eclipsa partiala va putea fi urmarita si de la noi din tara, numai daca puteti observa Soarele la rasarit. Animatia de mai sus arata cum se va vedea eclipsa, privind Soarele pritr-un filtru. Pentru Bucuresti Soarele rasare la ora 7:48. Eclipsa are maximul la ora 8: 14 cand 1% din Soare va fi acoperit de discul Lunii. Se termina la ora 8:53.

Jupiter se poate vedea prima, chiar dupa ce apune Soarele, in directia sud-vest. Este cel mai stralucitor astru din zona si, chiar daca vazut cu ochiul liber, apare ca o stea, prin instrumentele astronomice se vede un disc brazadat de dungi paralele dar si patru sateliti. Jupiter se afla in prezent la 837.000.000 km, dar pentru ca este cea mai mare planeta se vede cel mai bine prin instrumente. Planeta se poate observa pana in jurul orei 20:15, cand apune. Se deplaseaza foarte incet inspre est, trecand din constelatia Capricornus in Aquarius. Urmatoarea data cand Jupiter se va afla in Capricornus va fi in 2021!

La o ora dupa ce apune Jupiter, inspre est rasare Marte. Este mai slaba ca stralucire decat Jupiter, dar se remarca la fel de bine, nefiind in preajma nici unei stele mai stralucitoare. La numai o ora dupa Marte, rasare si steaua Regulus, cea mai stralucitoare din constelatia Leo.

Marte se afla destul de bine plasata pentru observatii, aflandu-se destul de aproape de Terra, la numai 107.000.000 km. Totusi, pentru ca are un diametru mic, se vede mai mica decat Jupiter prin telescop. Este, insa, singura planeta pe care putem vedea detalii de pe suprafata. Fiecare pata, dunga sau regiune colorata diferit, se afla chiar pe suprafata planetei, spre deosebire de Jupiter unde vedem numai nori.

Dupa miezul noptii, tot inspre est, rasare planeta Saturn. Este putin mai slaba ca stralucire decat Marte dar prin telescoape este spectaculoasa. In afara de discul planetei, pe care nu se pot vedea detalii, puteti vedea si inelul sau. Impreuna cu inelul trebuie sa se vada minim un satelit, uneori chiar 4 sau 5. Saturn se afla la 1.384.000.000 km departare de Terra.

In diminetile urmatoare isi va face aparitia planeta Mercur. Poate fi vazuta dimineata, in jurul orei 7, inspre orizontul de sud-est. Luna va trece prin aceeasi zona in diminetile de 12 si13 decembrie.

Stele si constelatii

Va invitam ca in aceasta saptamana sa urmariti firul apei. Apa este reprezentata de constelatia Eridanus care poate fi gasita la vest de Orion. Eridanus se traduce raul sau fluviul si reprezinta raul Po, care se varsa in Marea Adriatica. Este una din constelatiile antice, mentionata de Claudiu Ptolemeu in lucrarea Almagesta aparuta in seculul II.

Se spune ca Phaeton a luat fraiele carului tatalui sau (Helios) dar nu a putut stapani carul. Acesta a urmat o traiectorie haotica si a ars cerul si pamantul. Zeus a intervenit si l-a usis pe Phaeton cu un fulger. Constelatia este de fapt traiectoria carului condus de Phaeton.

Cea mai stralucitoare stea din constelatie (alpha) se numeste Archenar. Se afla la o distanta de 139 de ani lumina departare si este una din cele mai elongate stele cunoscute. Viteza de rotatie a stelei este atat de mare incat aceasta are diametrul ecuatorial cu 50% mai mare decat cel polar.

O alta stea celebra este epsilon Eridani, una din cele mai apropiate stele de Soare. Se afla la numai 10,5 ani lumina. Este mai tanara decat Soarele, avand varsta de 1 miliard de ani. Diametrul si masa stelei sunt doar cu putin mai mici decat ale Soarelui, iar stralucirea intrinseca este doar 28% din cea a Soarelui. In jurul acesteia se intalnestc doua exoplanete dar si o centura de asteroizi.

Pentru a putea vedea constelatia, trebuie sa porniti de la Orion. Chiar la nord-vest de steaua Rigel se intalneste prima stea din constelatie, beta Eridani (Cursa). Porniti apoi, din stea in stea, urmarind cursul raului inspre sud. Veti vedea ca nu putem vedea intrega constelatia din tara noastra. Pentru a vedea steaua Archenar trebuie sa mergeti la latitudini mai sudice, de la 30° S in jos.