Una dintre cele mai interesante stele din galaxia noastra este eta Carinae. Aceasta se afla in constelatia Carina, vizibila numai din emisfera sudica.

Steaua are magnitudinea 6,2 si nu se poate vedea cu ochiul liber. Totusi ea are atasata o litera din alfabetul grecesc, iar acest lucru se intampla numai daca steaua este vizibila cu ochiul liber. In trecut stralucirea stelei era mai mare si a variat cu timpul.

Cand a fost catalogata, in 1677 de Edmund Halley, steaua avea magnitudinea 4.  In preajma anului 1730 steaua a devenit cea mai stralucitoare din constelatie, dar in urmatorii 50 de ani stralucirea ei a inceput sa scada. Dar, in 1843 steaua a devenit a doua ca stralucire de pe cer, avand magnitudinea -0,8. La inceputul secolului 20 steaua avea magnitudinea 8, fiind observabila doar prin instrumentele astronomice. In anii 1998 si 1999 stralucirea a mai crescut, iar in prezent steaua are magnitudinea 5, fiind la limita observarii cu ohiul liber.

Desigur ca acest comportament i-a mirat pe astronomi care de-a lungul timpului au observat astrul prin tot felul de instrumente si in majoritatea lungimilor de unda.

Au aflat ca steaua este de fapt un sistem binar. Una dintre stelele din sistem este una din cele mai masive stele din cunoscute. Masa ei este de 100 de ori mai mare decat a Soarelui. O stea atat de masiva este foarte activa si emite multa energie. Luminozitatea este este de 4 milioane de ori mai mare decat a Soarelui, cea mai mare parte a energiei fiind degajata in domeniul infrarosu.

Mari cantitati de gaz sunt expulzate in spatiu, in jurul obiectului producandu-se bule de gaz. Un asemenea sistem binar este predispus la eruptii puternice de gaz, care aproape distrug steaua in cauza. O asemenea eruptie s-a produs in 1843 cand steaua cea mai mare aproape ca s-a autodistrus, fiind foarte aproape de a deveni o supernova. Sfarsitul stelelor printr-o implozie uriasa nu este ceva neobisnuit si se asteapta ca in urmatorul milion de ani sa treaca prin aceasta faza.

Imaginile luate acestei stele ne arata ca se afla in interiorul unei nebuloase, numita Nebuloasa Carina. Este una din cele mai mari nebuloase si in interiorul ei sa intalnesc cateva roiuri stelare tinere si doua stele foarte masive, una fiind eta Carinae. Nebuloasa se afla la o departare intre 6500 si 10.000 de ani lumina.

Chiar in interiorul nebuloasei se afla o zona mai stralucitoare, ce se presupune ca este gaz ejectat de stea in timpul eruptiei din 1843. Privita cu telescopul Hubble, aceasta parte a nebuloasei prezinta doi lobi de gaz si nori imensi de praf, ce au in centrul sistemul binar. Pe la ecuatorul nebuloasei se observa jeturi. Scara imaginii este impresionanta: “firisoarele” de praf (micile dungi intunecate) care se vad pe lobii de gaz, sunt cat sistemul solar!

Sistemul binar din centrul nebuloasei de mai sus este compus din doua stele foarte fierbinti. Cea mai mare (despre care este vorba in articolul acesta) are o temperatura de 15.000 grade. Cealalta stea este mai mica dar mai fierbinte, avand 30.000 de grade. Se rotesc in jurul centrului comun de masa cu o perioada de 5,53 de ani. Fiecare dintre cele doua stele emit cate un vant de particule. Cele doua vanturi se intalnesc si gazul se incalzeste pana la 60 milioane de grade. Gazul atat de fierbinte emite radiatie electromagnetica sub forma de raxe-X si ultraviolete.