Incepem sa avem trei planete pe cerul de seara. Prima care apune este Venus, urmeaza Marte si Saturn.

Daca doriti sa vedeti planeta Venus trebuie sa o cautati pe cer prima, pentru ca apune foarte repede. Stralucirea mare a planetei ne ajuta pentru ca o putem observa si pe un cer luminos. Din momentul cand apune Soarele (18:12) si pana apune Venus (19:18) puteti cauta planeta inspre vest  de vest, nu foarte sus fata de linia orizontului. Vazuta prin instrumentele astronomice, Venus continua sa fie un disc mic, iluminat aproape complet, departe de imaginea sa clasica de planeta care are faze. Diametrul aparent este mic, de numai 10″ (secunde de arc). Se afla in constelatia Pisces.

Marte, planeta rosie, se afla in continuare sus pe cer aproape toata noaptea. Cel putin seara, in jurul orei 21, planeta se va afla inspre sud, la 68° deasupra orizontului. Chiar daca la dreapta sus se vad stelele Castor si Polux din Gemini, planeta se afla in constelatia Cancer. Se indeparteaza de cele doua stele stralucitoare si va ajunge iar langa roiul stelari M44 - Praesepele pe 16 aprilie. Diametrul aparent al planetei scade rapid, de la 11,3″ la 10,8″, asa ca, daca doriti sa vedeti ceva detalii pe discul lui Marte, trebuie sa priviti cat mai repede. Dupa ce diametrul va scadea sub 10″ numai prin instrumentele mari se vor putea vedea detalii.

Saturn rasare in jurul orei 19:10, cand afara este inca lumina. In jurul orei 21 planeta se va afla deja la 20°  deasupra orizontului, inspre est, deci puteti chiar sa o priviti prin telescop. Daca priviti in aceeasi directie, la ora 22, veti vedea ca in locul de unde a rasarit Saturn se afla o stea stralucitoare, Spica din constelatia Virgo. La anul pe vremea aceasta, Saturn se va afla mai aproape pe cer de Spica, la nord de aceasta. Planeta va petrece in Virgo anii 2010,  2011 si 2012.

Luna ramane pe cerul de dimineata. Dupa faza de Ultimul Patrar (pe 7 martie), Luna va strabate constelatiile Ophiucus, Sagittarius, Capricornus, iar sfarsitul saptamanii o va gasi in Aquarius. 13 martie va fi, probabil, ultima zi cand veti putea vedea Luna usor, pentru ca pe 15 se va produce Luna Noua. Pe 14 martie, in jurul orei 7, daca aveti orizontul de est liber, veti putea vedea secera ultra-subtire a Lunii, iar la sud de ea planeta Jupiter.

Stele si constelatii

Cerul in luna martie, ora 20

Una din putinele constelatii care seamana cu ceea ce reprezinta este Leo (Leul). Este destul de usor sa vezi forma leului. Regulus, steaua cea mai stralucitoare din constelatie, reprezinta Inima Leului. Capul acestuia  este format de stelele aflate la nord de Regulus (eta, gamma, zeta, mu si epsilon) dispuse in forma de secera. Coada leului se afla la est de Regulus si este reprezentata de steaua Denebola.

Uciderea Leului din Nemeea este cea de-a 12-a munca a lui Hercule si se pare ca asta este si originea constelatiei.

Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Regulus. Se afla la 77 ani lumina departare si este un sistem qvadruplu, format din doua sisteme binare. Cea mai mare stea din sistem este o stea de trei ori mai mare decat Soarele si are o forma alungita din cauza rotatiei rapide in jurul axei proprii. Primul sitem binar, din care face parte si steaua de mai sus, are ca satelit alt sistem binar. Acesta din urma se afla la o departare de 700.000 de milioane de km de primul sistem binar.

Cea mai frumoasa stea din Leo nu este Regulus ci gamma Leonis, numita si Algieba.  Este un sistem binar vizibil prin instrumente mici, format din doua stele galbene cu stralucire asemanatoare. Se rotesc in jurul centrului comun de masa cu o perioada de 600 de ani. Algieba se afla la 125 ani lumina departare.

Una din cele mai apropiate stele de Soare, Wolf 359, se afla in Leo. Se afla la 7,78 ani lumina de Soare si are magnitudinea 13,5. Steaua Gliese 436 are o planeta  de dimensiunile planetei  Neptun. Daca ochii nostri ar fi sensibili la infrarosu, cea mai stralucitoare stea de pe cer s-ar afla in Leo. Se numeste CW Leoni si in domeniul vizibil are magnitudinea 11. Este o stea giganta, compusa din carbon. Diametru ei este de 250 de ori mai mare decat al Soarelui.

Constelatia contine si cateva galaxii stralucitoare, care pot fi observate prin instrumente mici. Intre stelele theta si iota se afla galaxiile M65 si M66. Sunt galaxii spirale relativ apropiate de galaxia noastra (la 22, respectiv 36 milioane de ani lumina).

Alte doua galaxii, mai slabe ca stralucire, sunt M95 si M96. Sunt tot galaxii spirale dar prin instrumentele astronomice se va ca pete difuza de lumina. Tot in aceeasi zona se afla si M105, si mai slaba ca stralucire.