Luna a revenit pe cerul de seara, iar Venus, Marte si Saturn se afla si ele acolo, serile devenind cu mult mai interesante.

In primul rand avem secera Lunii care devine din ce in ce mai mare. Pe 19 se va afla la picioarele gemenilor, nu departe de roiul stelar M35. Secera se va mari si va urca pe cer, apunand din ce in ce mai tarziu. pe 21 aprilie vom avea Luna undeva intre stelele Castor si Polux din Gemini si planeta Marte. Va trece pe sub steaua Regulus din Leo in seara de 23 aprilie si sfarsitul saptamanii va gasi Luna la sud de planeta Saturn.

Faza Lunii se va schimba in fiecare seara, de la o secera subtire la o Luna aproape Plina. Faza de Primul Patrar se va produce pe 21 aprilie la ora 21:20.

Daca doriti sa vedeti o planeta mica, priviti spre Marte. Se afla in prezent la 180.000.000 de km de Terra si are un diametru cat jumatate din cel al planetei noastre. Aceste doua fapte garanteaza ca prin telescoape planeta se va vedea foarte mica. Veti vedea, la putere mare (100x-200x), un mic disc portocaliu, iluminat in proportie de 90%. Cine foloseste un instrument de peste 150 mm in diametru va putea vedea si ceva detalii pe disc. Cu portocaliu deschis deserturile martiene, iar cu maroniu regiunile mai inalte. La polul nord o pata alba ne arata ca acolo se afla o calota de gheata carbonica.

Printr-un simplu binoclu privelistea devine mai interesanta pentru ca Marte se afla la nord-est de roiul stelar Praesepe (M44). Indreptati binoclul inspre planeta si, la dreapta jos veti vedea cateva zeci de stele. Lumina de la Marte la noi face numai 10 minute, iar de la stelele acelea 600 de ani!

Venus se observa ca o stea foarte stralucitoare inspre vest. Este Luceafarul de seara si apune in jurul orei  22:20. Incepe sa se vada pe un cer intunecat si ne putem bucura de stralucirea sa mare. Din locurile lipsite de lumini artificiale, Venus lasa umbre! Intre 23 si 28 aprilie va trece pe langa roiul stelar Pleiade.

Saturn este mult mai indepartata de noi decat Marte sau Venus dar este cu mult mai mare. Globul planetei este de 16 ori mai mare decat Marte si de 8 ori mai mare decat Venus. Daca adaugam si inelul, mare cat distanta Pamant-Luna, vom obtine un obiect foarte spectaculos. Indreptati orice instrument astronomic inspre Saturn si ii veti vedea inelul. Chiar si un satelit devine vizibil, Titan, cel mai mare al planetei. Se alfa in constelatia Virgo dar este mai aproape de steaua beta Leonis (Denebola).

Dimineata se vede cu greu Jupiter, aflat nu departe de Neptun. Rasar amandoua cu 45 de minute inainte de Soare. O veste proaspata despre Jupiter este ca una din benzile de nori a disparut!

In constelatia Sagittarius se afla doua planete pitice: Ceres si Pluto. Ceres poate fi vazuta prin instrumente mici dar ne vom ocupa de ea intr-un articol viitor.

Stele si constelatii

Cerul in luna aprilie, ora 22

Una din putinele constelatii care seamana cu ceea ce reprezinta este Leo (Leul). Este destul de usor sa vezi forma leului. Regulus, steaua cea mai stralucitoare din constelatie, reprezinta Inima Leului. Capul acestuia  este format de stelele aflate la nord de Regulus (eta, gamma, zeta, mu si epsilon) dispuse in forma de secera. Coada leului se afla la est de Regulus si este reprezentata de steaua Denebola.

In emisfera nordica, constelatia se vede ce mai bine intre lunile februarie si iulie. Soarele se afla in Leo intre 10 august si 16 septembrie, timp in care nu o putem vedea.

Uciderea Leului din Nemeea este cea de-a 12-a munca a lui Hercule si se pare ca asta este si originea constelatiei. Este o constelatie antica, creata de Ptolemeu. Chiar si egiptenii au vazut in aceasta grupare de stele un leu, asociat cu caldura, cu vara. Lei veneau din desert in valea Nilului in perioada cand Soarele se afla in constelatie.

Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Regulus. Se afla la 77 ani lumina departare si este un sistem qvadruplu, format din doua sisteme binare. Cea mai mare stea din sistem este o stea de trei ori mai mare decat Soarele si are o forma alungita din cauza rotatiei rapide in jurul axei proprii. Primul sitem binar, din care face parte si steaua de mai sus, are ca satelit alt sistem binar. Acesta din urma se afla la o departare de 700.000 de milioane de km de primul sistem binar.

Cea mai frumoasa stea din Leo nu este Regulus ci gamma Leonis, numita si Algieba.  Este un sistem binar vizibil prin instrumente mici, format din doua stele galbene cu stralucire asemanatoare. Se rotesc in jurul centrului comun de masa cu o perioada de 600 de ani. Algieba se afla la 125 ani lumina departare.

Una din cele mai apropiate stele de Soare, Wolf 359, se afla in Leo. Se afla la 7,78 ani lumina de Soare si are magnitudinea 13,5. Steaua Gliese 436 are o planeta  de dimensiunile planetei  Neptun. Daca ochii nostri ar fi sensibili la infrarosu, cea mai stralucitoare stea de pe cer s-ar afla in Leo. Se numeste CW Leoni si in domeniul vizibil are magnitudinea 11. Este o stea giganta, compusa din carbon. Diametru ei este de 250 de ori mai mare decat al Soarelui.

Constelatia contine si cateva galaxii stralucitoare, care pot fi observate prin instrumente mici. Intre stelele theta si iota se afla galaxiile M65 si M66. Sunt galaxii spirale relativ apropiate de galaxia noastra (la 22, respectiv 36 milioane de ani lumina).

Alte doua galaxii, mai slabe ca stralucire, sunt M95 si M96. Sunt tot galaxii spirale dar prin instrumentele astronomice se va ca pete difuza de lumina. Tot in aceeasi zona se afla si M105, si mai slaba ca stralucire.