Una din putinele constelatii care seamana cu ceea ce reprezinta este Leo (Leul). Este destul de usor sa vezi forma leului. Regulus, steaua cea mai stralucitoare din constelatie, reprezinta Inima Leului. Capul acestuia  este format de stelele aflate la nord de Regulus (eta, gamma, zeta, mu si epsilon) dispuse in forma de secera. Coada leului se afla la est de Regulus si este reprezentata de steaua Denebola.

In emisfera nordica, constelatia se vede ce mai bine intre lunile februarie si iulie. Soarele se afla in Leo intre 10 august si 16 septembrie, timp in care nu o putem vedea.

Uciderea Leului din Nemeea este cea de-a 12-a munca a lui Hercule si se pare ca asta este si originea constelatiei. Este o constelatie antica, creata de Ptolemeu. Chiar si egiptenii au vazut in aceasta grupare de stele un leu, asociat cu caldura, cu vara. Lei veneau din desert in valea Nilului in perioada cand Soarele se afla in constelatie.

Cea mai stralucitoare stea din constelatie este Regulus. Se afla la 77 ani lumina departare si este un sistem qvadruplu, format din doua sisteme binare. Cea mai mare stea din sistem este o stea de trei ori mai mare decat Soarele si are o forma alungita din cauza rotatiei rapide in jurul axei proprii. Primul sistem binar, din care face parte si steaua de mai sus, are ca satelit alt sistem binar. Acesta din urma se afla la o departare de 700.000 de milioane de km de primul sistem binar.

Cea mai frumoasa stea din Leo nu este Regulus ci gamma Leonis, numita si Algieba.  Este un sistem binar vizibil prin instrumente mici, format din doua stele galbene cu stralucire asemanatoare. Se rotesc in jurul centrului comun de masa cu o perioada de 600 de ani. Algieba se afla la 125 ani lumina departare.

Una din cele mai apropiate stele de Soare, Wolf 359, se afla in Leo. Se afla la 7,78 ani lumina de Soare si are magnitudinea 13,5. Steaua Gliese 436 are o planeta  de dimensiunile planetei  Neptun. Daca ochii nostri ar fi sensibili la infrarosu, cea mai stralucitoare stea de pe cer s-ar afla in Leo. Se numeste CW Leoni si in domeniul vizibil are magnitudinea 11. Este o stea giganta, compusa din carbon. Diametru ei este de 250 de ori mai mare decat al Soarelui.

Constelatia contine si cateva galaxii stralucitoare, care pot fi observate prin instrumente mici. Intre stelele theta si iota se afla galaxiile M65 si M66. Sunt galaxii spirale relativ apropiate de galaxia noastra (la 22, respectiv 36 milioane de ani lumina). Langa acestea, pe cer si in spatiu, se afla o alta galaxie spirala vizibila de pe muchie. Aceasta se numeste NGC 3628 si impreuna cu M65 si M66 formeaza „tripletul din Leo”.

Alte doua galaxii, mai slabe ca stralucire, sunt M95 si M96. Sunt tot galaxii spirale dar prin instrumentele astronomice se va ca pete difuza de lumina. Tot in aceeasi zona se afla si M105, si mai slaba ca stralucire.

Un alt obiect interesant este NGC 2903, o galaxie spirala barata, aflata la 20 milioane ani lumina departare. Pentru ca este apropiata se poate vedea foarte bine. S-a descoperit, cu ajutorul telescopului Hubble, ca in aceasta galaxie nenumarate stelele se formeaza  intr-un inel aflat la numai 2000 de ani lumina de centrul ei. Acesta este un loc neobisnuit unde se formeaza stelele, crezandu-se in prezent ca gravitatia combinata a stelelor din bara centrala este responsabila pentru acest lucru.

Tot in aceasta constelatie se afla si cateva galaxii satelit ale galaxiei noastre, Leo I, Leo II, LeoIV si Leo V. Acestea sunt galaxii pitice care fac parte din grupul local. Cea mai apropiata de noi este Leo IV, aflata la 520.000 de ani  lumina.